Pages

Thursday, July 22, 2010

Nostalgie de concediu

E nostalgie in privirea ei, desi nu o vad, e ultima ei zi aici. Priveste marea si ii spune ramas bun.
Simte o strangere in inima, asa ca isi ridica picioarele pe banca, nu vrea sa spuna cuvinte de adio.
O priveste indelung si incearca sa ia ca suvenir, imaginea apei ce i-a mangaiat trupul si caldura soarelui care o inconjoara. Poate ca deja viseaza la revenire.
A fost frumos, dar e ultima zi.

4 comments:

  1. Bravo pentru compozitie! Imi place tare mult jocul de linii si umbre!
    Mereu ne putem intoarce intr-un loc drag... chiar daca uneori numai cu gandul...

    ReplyDelete
  2. Multumesc Adela.
    Mi-a placut cadrul de cum l-am zarit, am avut noroc ca nu a terminat de contemplat marea pana a venit aparatul in scena.
    Placerea pentru geometrie cred ca dateaza din facultate :)

    ReplyDelete
  3. coplesitor de frumos....
    totul e gris spre bleu-gris...si o pata de culoare....EA...

    ReplyDelete
  4. Mi-a placut pentru ca genera liniste si totusi atatea ganduri pareau sa fie soptite langa ureche.

    ReplyDelete