Miercurea fara cuvinte - Trotuar doar pentru pietonii slabi

Raliu Masini de epoca

Sambata, din Complexul Feeria, s-a dat startul Raliului Bucurestiului Istoric.
Masini de epoca de peste ocean, de peste mari si tari, dar si din ograda noastra, intretinute impecabil, s-au prezentat la linia de start.
Aici nu a contat viteza, ci frumusetea si originalitatea, desi demarajul unor batranele a lasat publicul cu gura cascata.
Dar cam atat cu vorbele, hai sa vedem si fapte :) Cam asa stateau ele inainte sa ia startul.

Nu cred ca sunt toate, insa mai e timp :)

O iesire din cotidian...in sfarsit

Minunate momente de pauza, relaxare, zbantuiala si usor dezmat...este vorba despre weekend da :)
Dupa ce Sambata am fost din nou pe la birou, am ales sa ies seara in oras si sa bantui un pic prin centrul vechi al Bucurestiului, alaturi de cativa prieteni.
Am rontait ceva, am vorbit si ras iar apoi am zis sa ne zbantuim un pic asa ca am mersintr-un club din zona.L-am ales pentru ca mi-a placut muzica live si atmosfera de acolo. Curand grupul nostru a depasit 10 persoane intalnind fiecare pe cate cineva cunoscut.
Lumea costumata a facut deliciul tuturor. Care in albinuta, avion, printesa, marinar, fluturi, scufita rosie cu mustata si par pe picioare :) acompaniata evident de lupul cel fioros si cineva atat de curajos incat s-a costumat in Facebook.
Cum poti face asta? Pai e mai simplu decat iti poti imagina. Se ia un carton mare, pe care se deseneaza partea superioara a ecranului de la facebook si in locul cu poza, se lasa spatiu pentru figura purtatorului :)
Fiind destul de "ruginiti" nu am rezistat prea mult, mai ales ca lumea continua sa vina acolo si dupa 1 noaptea.
Ne-am retras spre casa, mai deconectati, mai linistiti si cu bateriile incarcate desi eram toropiti de oboseala...confuza stare, nu?
Ca o concluzie se poate face un portret al oamenilor ce bantuie prin asemenea locuri, ei se pot grupa in 4 categorii:
1. cei veniti acolo doar pentru a se zbantui si a se deconecta dupa ce au vegetat la birou;
2. cei in cautare de senzatii euforice date de licorile bahice si carora nu le pasa de muzica sau atmosfera ci de diversitatea listei de cocktailuri cu alcool;
3. cei care isi cauta jumatatea pe termen lung sau chiar scurt, pentru ca viata e prea scurta pentru a pierde timp cu facutul de planuri;
4. cei care sunt acolo cu cineva din obligatie, nici nu le place muzica si nici de licori bahice nu le arde.

Cam astea ar fi categoriile de oameni printre care m-am simtit excelent sambata seara, topaind, cantand cat ma tineau plamanii cand era cate o melodie frumoasa si privind marea de oameni zambitori. Cred cu tarie ca fericirea in masa are efecte beneficie asupra celor ce iau parte la asa ceva.
Ca sa fie foarte clar, nu sunt adeptul sarbatorilor copiate de la americani, am profitat doar de o seara libera.

Concert Guns n Roses Bucuresti 2010 - praf si pulbere

Mare impatimit al concertelor si mai ales al muzicii anilor '90, am ales sa fac o plimbare pana la Romexpo la concertul Guns n Roses...ma felicit ca nu am cumaparat bilete pentru el. Am ajuns acolo pe la ora 21. La 21:25, ratatii din deschidere au terminat vaicareala incoerenta cu care incearca sa se afirme si au parasit scena, promitand ca o nu o sa uite Romania cand se vor intaorce la ei acasa in Canada (au specificat ca sunt de acolo de vreo 4 ori). I-am numit asa pentru ca nu stiu cum ii cheama si sub nici o forma nu merita sa ma agit sa aflu. Au introdus inante de fiecare melodie cuvintele "Guns n Rosese will be here, but, after this song...and of course we have a new album, hope you will buy it". WTF?! How poor are you people?
Printre ultimele lor melodii a fost ceva destul de scarbos si nelalocul lui...dar paote considerat de cineva rebel...wow...retards!
E vorba despre "cel mai bun mod de baut" si anume sa bei dintr-o sticla in care scuipi apoi si tot asa...deci cat de sarac poti sa fii sa iti treaca prin cap asa ceva? Nici macar un homeless nu are ganduri de genul asta.

Buuun, pleaca oamenii si dupa spusele lor GnR erau chiar in spatele scenei...vezi sa nu.

Bezna si liniste pana cand la un moment dat cineva s-a decis sa puna un CD cu muzica in surdina...multimea a inceput sa fluiere si sa huiduie pana pe la 10 si un pic cand au binevoit sa apara si "vedetele". Cu o voce ragusita si imbatranita, Axel Rose a incercat sa cante...In mod ciudat am putut avansa fara nici un fel de bilet, intr-un loc pozitionat chiar in fata scenei, la vreo 300m. Mi se pare incorect fata de cei care au platit bilet. Se vedea totul de acolo si la alte spectacole ai fi platit sa fii in locul ala. Lume putina si o sonorizare slaba pe care ar fi intrecut-o cu usurinta un spectacol manelistic (banuiesc). Pana si cainii latrau mai tare decat se auzea muzica.

Se vede cam ce loc a ramas neocupat din pricina popularitatii de care au dat dovada in ultimia vreme.
Dupa o melodie necunoscuta urechilor mele si nu numai (de pe noul album Chinese Democracy), a urmat Wellcome to the jungle, apoi numai melodii sterse, vreo 4 la numar. Am zis ca mai stau o melodie si fac stanga imprejur deoarece simteam ca imi irosesc timpul in cel mai prost mod posibil. Evident, iar a urmat o melodie care nu imi suna bine deloc.

Am plecat cu un gust amar si cu dorinta sa nu fi vazut vreodata felul in care a decazut GnR. Trebuiau sa se retraga cand inca erau in glorie. Nu mai au nici un fel de farmec.
Pe drumul spre casa, trecand printre jandarmi si gardinei ai locului, ii auzieam cum ziceau cu totii "Nu se poate asa ceva, chiar nici o melodie cunoscuta?"

Toate astea vin de la un individ care si-a dorit sa mearga la acest concert dar a ales sa nu o faca, din cauza feedback-ului negativ pe care l-au inregistrat concertele trecute si filmelor de pe youtube. Sonorizarea era exact ca acolo, jalnica!

As fi vrut sa aud, Since I don't have you, Don't cry, November Rain, Sweet child of mine, You could be mine, One in a million, Used to love her...dar ei au ales sa inceapa cu altceva si din cate am vazut la tv de dimineata a fost si o varianta patetica de Don't cry la un moment dat. Nu stiu de restul.
Am ajuns acasa pe la 11:40 dupa ce m-am ales doar cu o plimbare buna.

Radical mai slab decat concertul Aerosmith, unde am stat langa scena :D si de mii de ori mai incompetent decat ce a fost la ACDC in fata Casei Poporului!
Vreau sa uit seara trecuta si sa raman in amintire cu trupa completa cu Slash si vocea lui Axel din tinerete...atat.

Aerosmith si Reamonn au electrizat Bucurestiul

Poze facute cu telefonul din pacate, dar nu calitatea ci ideea conteaza si faptul ca am fost acolo si am reusit totusi sa pastrez si prin cativa pixeli atmosfera!

Ne-am postat in fata scenei si am inceput sa asteptam nerabdatori. Lumea se pregatea.


A venit trupa Reamonn!


Si au inceput sa cante.


Si au cantat frumos.


Ne-am simtit bagati in seama :)


In sfarsit, Supergirl!




Si cam atat ne-a fost cu Reamonn

Aerosmith! Aerosmith! Aerosmith! Aerosmith!!!!!!!
Cam asa a inceput concertul Aerosmith de la Zone Arena din Bucuresti. Dar sa o luam de la inceput. Am intrat la 18:00 si pe scena in scurt timp si-a facut aparitia trupa Reamon care a incalzit atmosfera. Melodii superbe, atmosfera, toata lumea fredona fragmentele pe care le cunostea, solistul s-a plimbat pe toata scena si nu a neglijat nici un singur coltisor.
Toate bune si frumoase, termina recitalul, in stilul clasic a flatat fetele din Romania pentru frumusetea lor si a dezvaluit ca e chiar logodit cu o romanca.
Pleaca ei de pe scena in aplauze si imediat navalesc pe scena vreo 7-8 oameni care incep sa adune cabluri, linoleum, apoi intind altele, apare un tip cu o chitara, apoi cu inca una si tot asa pana la a 4-a parca.
Dupa ce toate cablurile au fost intinse, linoleumul curatat in repetate randuri, incepe asteptarea si nerabdarea atinge cote maxime. In timp ce toata lumea statea cu ochii cat cepele catre scena, apare un tip cu o mare fumigena si incepe sa strabata scena centimetru cu centimetru de parca voia sa alunge spiritele rele. Mi s-a parut amuzant si a meritat si el o poza.

Intr-un final, la ora 21:00 cortina cu sigla Aerosmith a cazut, multimea intrat in delir iar in cateva clipe formatia si-a facut paritia pe scena in zbieretele de admiratie ale fanilor :).Deoarece voiam sa fiu cat mai aproape de ei, am luat bilete la Golden Ring si am batatorit locul din partea dreapta a scenei.
O sa fiu sincer, mi-a placut la nebunieeeeee!

A fost atmosfera, a fost spectacol, iar cand Steven Tyler a venit in partea noastra de scena si a intins mana spre public toata lumea a innebunit pur si simplu!
Nu a contat ca am asteptat un pic cam mult dupa ce Reamonn si-a incheiat recitatlul, nu a contat ca nu s-a auzit atat de tare cat mi-as fi dorit si nici nu a contat ca portile au mai stat inchise inca 10 minute dupa ce se temrinase spectacolul pentru ca jandarmii adormisera prin dube cum fac ei in mod uzual, siguranta si incredere, pe naiba.
A fost fantastic! Culmea e ca nu am ragusit de la cat am cantat, nu am facut febra musculara de la topait si durerea de spate care ma cumprinsese la un moment dat nu a mai contat nici macar un pic si as mai fi stat inca 2 ore.
Am avut emotii recunosc, cand trupa a parasit scena fara sa cante Dream on/Sing for the moment. Dar au revenit si am trait clipa cand Aerosmith a intepretat "Dream on" live la cativa metri de mine :)
Nici nu vreau sa ma gandesc ce a fost in locul unde a aruncat Steven articolele vestimentare.
Vocea a fost fara cusur, chitara lui Joe Perry dementiala totul a fost complet. Am simtit bucurie in fiecare clipa si am vibrat odata cu scena.
Au avut puterea de a electreiza publicul in continuu.
Tot respectul pentru energie, tonus, voce, implicare si spectacolul sustinut!

Aerosmith Bucuresti 2010

Cam asa a inceput, din pacate am avut doar telefonul cu mine.



Inceputul concertului.



Cryin



Dream on

A fost 18 iunie 2010.
A fost Aerosmith la Bucuresti.
Am fost acolo si am savurat fiecare clipa la intensitate maxima.
Scena, locatie, sonorizare, lumini si alte detalii luni.
PS: Filmele nu imi apartin, am lasat camera acasa pentru ca nu voiam sa ma intoarca vreun tablagiu de la poarta, din exces de zel.
Ma bucur ca cineva a facut aceste filme si le-a asezat pe youtube sa ne putem bucura de ele si sa ne putem aminti cum a fost. Mi se par cele mai reusite.

Experienta AC/DC la Bucuresti

Ce urmeaza dupa un mare bulgare de placere? Un pumn de mici regrete.
In cazul asta, placerea s-a consumat aseara cand AC/DC a concertat la Bucuresti. Pumnul de mici regrete e compus din faptul ca a fost frig ca naiba si asta mi-a readus gripa in prim plan si servetelele nazale in buzunar...dar nu le las sa invinga bulgarele de placere care inca imi staruie in minte de aseara.
Nu va imaginati ca sunt vreun fan inrait, nici pe departe, stiu si eu vreo 4-5 melodii care imi plac, pe restul considerandu-le cat se poate de normale.
Cu toate astea, anul trecut am calatorit pana la Amsterdam unde am savurat AC/DC pentru prima oara live. Atmosfera era fantastica, oameni veniti direct de la servici cu diplomatul in mana si la costum se distrau precum cei mai nabadaiosi tineri, persoane trecute bine de a doua tinerete, fredonau fiecare melodie vers cu vers. Atmosfera a fost incredibila.
Avand experientele un pic neplacute ale altor concerte de pe la noi am ales sa raman cu imaginea pe care mi-o facusem in 2009 si eventual sa trec pe langa locul concertului de la noi ca sa vad cum e. Zis si facut, aseara, m-am echipat (nu destul de bine din pacate) si am pornit la o plimbare nocturna. Am parcat undeva departe, peste sapte mari si sapte tari si am inceput sa ma indrept catre "sursa de zgomot" ce era din ce in ce mai puternica. Am mers pe bulevardul din fata Casei Poporului pana m-am pomenit cu niste mari garduri in fata dupa care se odihneau autocarele si camioanele iar dupa ele urma scena.
Nu se auzea de acolo decat un vuiet continuu, insa oamenii dansau si petreceau ca si cum nimic altceva nu conta. Nu am fost multumit cu sunetul de acolo asa ca am ales sa fac o mica plimbare prin spatele blocurilor in ideea de a ajunge pe o laterala ceva mai aproape. Plimbarea a dat roade numaidecat si am ajuns in intersectia cu bulevardul ce duce la hotel Marriott. Sunetul era incredibil de clar si cristalin. Nu imi venea sa cred ce bine se aude. Daca ar sti cei care stau in spatele scenei ce pierd, mi-am zis zambind cu satisfactie pentru ca gasisem "locul". Au trecut vreo 4 melodii cand deodata jandarmii au inceput sa adune gardurile si au permis accesul si pentru cei de pe margine fara bilet. Oamenii au inceput sa alerge inspre marea de oameni deja plasata in fata scenei dar concertul aprea ca se terminase. Am mers pe pajistea din fata Casei Poporului pana cand am ajuns exact in fata scenei. membrii trupei erau cat niste soldatei de plumb dar cu ajutorul monitoarelor ii puteai percepe foarte clar.
Am revenit pe scena si au mai cantat doua melodii spre deliciul publicului si mai ales al celor ce intrasera fara bilet care au avut ocazia sa simta concertul in toata splendoarea sa.
La final a fost si clasicul foc de artificii la vederea caruia, un individ de langa mine a exclamat "...ia uiteeee...ca de revlion!" Unii nu cred ca s-au obisnuit inca sa vada artificii :)
Poate o sa ziceti ca am fost zgarcit sau un fel de "trist" ca nu am laut bilet, insa dupa cum am mai spus, am mai vazut odata concertul, mi-a placut atunci si nu sunt chiar asa mare fan, plus ca eu astept mai nerabdator Aerosmith unde am luat din timp bilete langa scena.
Imi parea rau pentru cei imbracati in geci negre de piele, cu tricouri negre cu logo-uri de la diverse formatii de muzica, cu inele in sprancene si plete pe masura care erau alaturi de noi, afara. Ei chiar au pierdut, pentru ca isi doreau sa fie inauntru dar din diverse motive 99.9% financiare, au ales sa isi lipeasca nasul de geam si sa priveasca cu ochii mintii scena in timp ce ritmurile melodiilor rasunau in forta.
AC/DC e o formatie ce emana energie, desi canta din anii '70 inca au puterea de a electriza publicul si a uimi cu energia lor fara margini. Stiu sa faca spectacol si sa faca timpul sa stea in loc.

AC/DC live