Wednesday, April 28, 2010

Clipa si viata


Uneori credem ca totul e pierdut. In momentul ala simtim o resemnare, o revolta ca de ce ni se intampla nou asa ceva si suntem orbiti de furie o perioada si incepem sa uram tot ce ne inconjoara. Intr-un final ajungem sa ne acceptam destinul, parca renastem si ne gandim ca fiecare clipa e un diamenat iar fiecare zi o adevarata minune. Suntem recunoscatori pentru minunile din viata noastra si in clipa cand realizam asta incepem sa traim cu mai multa sete si sa avem mai multa pofta de viata. Experimentam tot ce nu am fi indraznit inainte, traim cum am visat si ajungem sa zburam printre cele mai frumoase atingandu-le acum insa cu varful degetelor in realitate.
Cu toate astea, nu uitam insa sursa acestor porniri si o umbra de tristete ne mai invaluie din cand in cand. Totul are un final, chiar si vestile proaste au un final si cum dupa furtuna iese soarele si marea se linisteste, viata nu inceteaza sa uimeasca.
Am scris toate astea aici, pentru ca astazi am fost uimit de o veste buna, am simtit ca plutesc si ca recapat din nou aripi, m-am inviorat si am simtit ca ies de sub zapada precum un firav ghiocel. El este speranta si dovada ca in urma unui desert imens poate sa apara viata.
Traieste clipa si iubeste sa traiesti, pentru a asista la o minune nu e nevoie de o viata ci doar de clipa ce da sens acelei vieti!

3 comments:

  1. Veştile proaste vin în serie
    Se termină o serie...
    ...începe o alta :)
    Interesantă fotografia...
    păcat de soare...

    ReplyDelete
  2. firav...dar rezistent ghiocel :)

    ReplyDelete
  3. ...si totusi optimismul ajuta. Sa-l lasam sa pluteasca in aer :)

    ReplyDelete