Pages

Thursday, October 25, 2012

Remember Strumpi


Micile vietati care ne lumineaza zilele si ne genereaza zambete neconditionate, merita multa atentie din partea noastra.
El a fost, pana aseara, hamsterul meu pitic, Strumpi.
E greu sa iti iei "la revedere" de la orice suflet, fie el si un biet hamster care imi mai lumina zilele cand intram in casa, prin pofta cu care devora o bucata de morcov, o stafida si cum ingramadea seminte in falci de parca altele nu mai primea.
Ii placea sa alerge in fiecare seara pe canapea si sa se catere pe spatar, sa vina langa pisica cu care impartea apartamentul si sa o faca sa plece din locul in care lenevea si printre gratiile custii sa se dea nas in nas cu ea.
Animalele ne ofera totul, neconditionat, asa ca ne atasam fara sa vrem.
Desi stiam ca in cel mai fercit caz durata de viata e de 2 ani, el a avut aproape 3, e un sentiment urat sa stiu ca nu il voi mai vedea alergand in rotita.

Cu el ne-am amzuat in trecut si pe blog:
http://ghiocelulalb.blogspot.com/2010/11/sport-la-orice-ora.html
http://ghiocelulalb.blogspot.com/2011/05/miercurea-fara-cuvinte-pozitii-de.html

Asta e cursul vietii si nu ne putem impotrivi. Eu m-as simti eliberat daca toata viata as fi trait intr-o cusca. Ce viata ar fi fost? Dar fiecare dintre noi ne luptam la randul nostru sa iesim dintr-o cusca mai mult sau mai putin vizibila.
Se spune ca nu trebuie sa fim tristi cand ceva ia sfarsit, ci sa ne bucuram ca ni s-a intamplat si a existant in viata noastra.

2 comments:

  1. ai perfecta dreptate in tot ceea ce ai scris aici dar stiu ca orice ne-am spune,dragele noastre suflete cu blanita ne vor lipsi...
    >:D<

    ReplyDelete
  2. Te atasezi fara sa vrei, dar pana la urma asta e ciclul vietii. Venim dar si plecam. Oricum, eu nu concep viata fara un animalut de companie in locuinta. Totul a inceput cu un papagal (fetita) primit in clasa I-a. Oricat de firesti sunt aceste momente pentru natura, nu le pot accepta de nicio culoare.

    ReplyDelete